Nu vreau
Să mă atingi.
Nu ai mâinile calde
Și
Mie iarna mi-e frig,
Oricum.
Nu vreau
Să mă privești.
Nu ai ochii adânci
Și
Mie iarna mi-e dor,
Oricum.
Nu vreau
Să mă citești.
Nu ai ochelarii limpezi
Și
Mie iarna mi-e ceață,
Oricum.
Nu vreau
Să mă asculți.
Nu ai urechile dulci
Și
Mie iarna mi-e acru,
Oricum.
Nu vreau
Să mă scrii.
Nu ai penița nouă
Și
Mie iarna mi-e vechi
Oricum.
Nu vreau
Să mă zâmbești.
Nu ai buzele moi
Și
Mie iarna mi-e dură,
Oricum.
Nu vreau
Să mă iubești.
Nu ai sufletul mare
Și
Mie iarna mi-e strâmt,
Oricum.
Lecție despre cum să privim:
Superb si cald ca de fiecare data
>:D< Multumesc, frumoasa mea!
oricum, deci!
🙂
Oricum, si. Pe acolo:)
… ce mult mi-ar fi plăcut ca ea să-mi răspundă așa pentru ca imediat să pot spune ce mult mi-ar fi plăcut ca ea să nu-mi raspundă așa…
Asa gandesc si eu cateodata. Ca apoi sa gandesc iar ca poate n-ar fi trebuit sa gandesc.. asa.