Să slăbim?


Lumea știe că îmi place să alerg (după cineva, de obicei, dar motivul nu contează) și îmi pasează lepșe. Așa că, în dor de copilărie cu sticluța cu otravă imaginară în mână, îmi reunesc forțele pentru o nouă provocare: Să slăbim sănătos, cum zice Ancuța.

Mi se pare total nepotrivit să dau eu sfaturi despre cum „ar trebui să fie în lume”. Sunt un om atipic când vine vorba despre mâncare și asta pentru că nu am ținut niciodată diete și nu m-am gândit de două ori înainte să termin o ciocolată întreagă… Am numărat caloriile doar pentru că era în trend și am zâmbit cu ronțăiala între dinți, pentru că nu mi-a fost dat mie… să mă abțin. Read More »

Vrem


Vrem. Ne învârtim în jurul dorinţei subtil sau vizibil, cu capul odihnindu-se silenţios pe birou, în siguranţa propriului mister, pentru un “vreau” neştiut de nimeni, sau cu pumnul izbit de perete, în disperarea neputinţei de a avea ceva acum, pentru că răbdarea şi-a cunoscut limita deodată şi nu poate aştepta mai mult.

Vrem să fim mai frumoşi, clişeic, cu ochii blocaţi în pagina unei reviste de prost gust în care valoarea se pierde în spatele unui chip, unul care trebuie apreciat pentru ce este dar niciodată exagerat în interpretarea aparenţei.

Ne dorim să fim mai înalţi sau mai scunzi, ca să putem cuprinde mai bine în căldura braţelor o persoană anume.

Ne dorim bani, pentru că ni s-a spus de atâtea ori că nu cumpără fericirea dar că o implică prin putere.

Ne dorim aparenţă şi valoare de moment, suprafaţă şi material… Şi uităm de ceea ce contează.Read More »

Primă amintire


Că tot îmi plăcea să alerg când eram mică…în întrecere cu mașinile, cu oamenii, cu ideile, cu râsetele. Lepșele nu îmi sunt azi străine.

Amintiri: se perindă prin minte cu iz de frunză de portocal, ținut în ghiveciul de la căpătâi în timpul somnului, în camera cu miros de acasă, cu râs neașteptat când nu te vede nimeni pe stradă și când imaginea vecinului îmbrăcat în fată și împodobit discret cu o perucă ondulată îți testează limitele controlului, cu gustul caiselor – piersici din spatele casei, mic dejun, prânz și cină ale musafirilor cunoscători, simțit până-n vârful papilelor gustative sensibile la amintire, cu căldura unei îmbrățișări care îți amorțește vârful degetelor reci de plăcerea revederii, cu adierea mirosind a salcâm, în minte deja așezat în tigaie cu făină și zahăr, cu sunetul pașilor apăsați ai tatălui pe hol, recunoscuți ritmic deja instinctual…Read More »

Leapșă de la Adina


E timp şi pentru asta…altădată…E ceva ce mi s-a imprimat în minte cu duritatea unui tuş apăsat pe hârtie, care nu se şterge niciodată, şi ceva ce folosesc la nevoie, ca justificare a propriei mele absenţe din activităţile pe care mi le propun. Întotdeauna „mâine” pare mai colorat, mai plin de posibilităţi, mai inspirat, mai…disponibil şi mai productiv iar mintea mea nu se oboseşte să analizeze ceva ce oricum…mâine…va avea mai mult farmec.
Dar azi, când ploaia îmi cântă omofon în mii de picături şi îmi prezice despre o ieşire din casă eşuată, îmi iau inima-n dinţi şi mă dedic jocului Adinei, cu întrebări şi răspunsuri şi amintiri de cărţi citite sau…traversate pe diagonală:D.Read More »

Leapșă de la Andra:D


Între masa de dimineață și cea de seară, între două examene sau două sesiuni de învățare intense, înainte de orice și după orice… de fiecare dată mai… „merge un serial”. Și așa, îmi fac realitatea pachețel și îl ascund câte o oră, două sau, din păcate pentru ochii mei obosiți de pixeli trei, și, ronțăind mere, savurând căpșuni și cireșe sau iubita-mi ciocolată, mă las pradă drogurilor cotidiene în care, în mod paradoxal, acel „ca-n viață” te fură vieții puțin câte puțin și cu efecte pe termen lung.
Read More »

2 în 1 (Leapșă și 1 mai)



M-am obișnuit să întârzii… și să provoc așteptări. Întârzii ora de culcare, pentru că îmi găsesc tocmai atunci ceva urgent de rezolvat pe internet, întârzii diminețile până la 9, 30, pentru că nu reușesc să mă trezesc înainte, captivă somnului înăbușit de vise, întârzii micul dejun, pentru că episoadele din Vampires’diaries nu pot să aștepte, întârzii la cursuri, pentru că nu îmi găsesc cheile înainte să ies din casă, întârzii… leapșa primită de la Andra, pentru că, pe „neașteptate”, camera mea a decis că ar prinde-o mai bine culoarea albastră pe timpul verii și nu se poate vărui singură…Read More »