Am crezut

Am văzut că trecea
Vara.
Își plimba degetele
Subțiri
Peste obraji
Și-și plângea ridurile
Pe coate.
Îi îmbătrânea
Pigmentul
În soare.
Am crezut că trecea
Vara
Sub riduri,
Dar
Eu treceam.

Advertisement

Non-cuvânt

E mică distanța
Între
„Tu ești mai bun”
În loc de
„Eu sunt mai rău”.
Ne încurcăm în cuvinte,
Cu intenția-n ochi
Și-n mască.

E mare distanța
Între
„Eu sunt mai mare”
În loc de
„Tu ești mai mic”.
Ne definim comparativ,
Cu libertatea-n ochi,
Și-n gratii.

E strânsă povara
Între
„Tu iubești mai mult”
În loc de
„Eu iubesc mai puțin”.
Ne jucăm sufletul
Pe litere groase
Și vreme.

Am putea
Mai ușor
Să ne găsim
Pe-o linie mai puțin comparativă,
Non-intențional:
Eu sunt.
Tu?

Balansoar

În fiecare înfrângere
E-o victorie,
În fiecare povară
Un drum,
În fiecare speranță
Aproape iluzorie
Pe margini:
E scrum.

Plouă-n rimă

Nu știu cum plouă
La tine
Dar la mine:
Plouă stresat
Și apăsat,
Plouă divin
Cu sunet plin,
Plouă curbat,
Din cat în cat,
Plouă pierdut
Pe ochi de lut,
Plouă striat
Și eronat
Din șah în mat.

Nu știu cum plouă
La tine
Dar la mine:
Plouă nervos
Din piele-n os,
Plouă arar
Peste hotar,
Plouă fidel
Din ea… în el,
Plouă din vis
Peste abis,
Plouă cu ploi
Și cu noroi,
Din doi în doi…

Doi

Când viața se împarte
La doi
Vorbim la plural
Despre o singură persoană:
Noi.

Când sufletul se-nmulțește
Cu unul
Nu ne găsim sfârșitul
Într-un singur om:
Partea mea de om
Nu respiră fără a ta.
Ne lipim sufletul
Perfect
Pe forma celuilalt
Suflet.

Ironia măștii

Aleg măști:
Mă dor obrajii
De sinceritate
Iar ochii
Mă zgârie.
Parcă m-ar proteja
Masca asta verde
De mine însămi.
E simplă minciuna
Când mă iei în brațe
Pentru că nu sunt
Eu.

N-aș fi eu

N-aș fi eu
De nu te-aș certa puțin
Când mă scazi
Din ce mă aduni,
Inegal,
Și lași goluri
În proces,
Fără să pui la loc
Din tine.

Serios

Serios că nu știu
Să-ți mai spun.
Mi-am tocit cuvintele
De așteptare,
Invers proporțional:
Când eu cresc, tu scazi.
Când tu crești, eu scad.

Serios că nu știu
Să-ți mai cânt.
Mi-am rupt notele
De partitură,
Fără noimă:
Când eu cânt, tu apari.
Când tu cânți, eu dispar.

Serios că nu știu
Să-ți mai fiu.
Mi-am încurcat sufletul
În gânduri,
Iresponsabil:
Când eu sunt, tu pleci.
Când tu ești, eu vin.

Alb(im)

Alb pe mâini,
Peste câini,
Și pe pâini.
Alb pe străzi,
Peste prăzi
Și pe lăzi.

De noi

Mi-au obosit ochii:
De tine și de-o foaie albă
Pe ambele părți.

Mi-au obosit mâinile:
De stare și de-un gest cărunt
Pe vorbe cunoscute.