large
Dacă aș afla
Că mâine nu mai ești
Ți-aș mângâia privirile
Pe care mi le-arunci
Dimineața
Când pleci
Și
Ți-aș strânge mâinile
În tremur,
Cu tot dorul
Pe care-l țin în mine
De când te știu
Al meu.

Dacă aș afla
Că mâine nu mai vii,
Ți-aș spune noapte bună
În altfel de cuvinte,
Cum îți spuneam
Înainte să-ți cunosc obrajii
Sub buze:
Cu emoția
Unei preafrumoase
Povești,
Din care n-am uitat
Să fim
Întreg.

Dacă aș ști
Că mâine EȘTI,
La fel ca ieri,
La fel ca azi,
Ți-aș spune
Că n-am uitat
Să te iubesc.
Atât.
Doar știi și tu
Că nu știu să vorbesc
Atunci când simt
Prezența ta
În fiecare
Por.

Ți-aș fi, dacă


Ți-aș fi spus. Simplu. Ca un bună dimineața clișeic, intrând pe ușă odată cu hainele, cu mâinile, cu zâmbetul. Ca o ploaie grăbită, în ritm comun, fără muzică, dar cu înțeles în direcție. shadowȚi-aș fi spus că nu există lume când ții ochii închiși. Că nu exiști, pentru că nu știi să privești când genele se strâng pe obraji, credule. Că tu doar vezi. Și pleci.Read More »