De când


large
Văd.
Nu mai răsare ziua
Din apusuri,
De când exiști,
Lumina se strânge
În ochii tăi
Dimineața,
Când
Sub privirile tale
Cresc oameni,
Așa cum
Altădată,
Se dilua întunericul
În răsărit
Timpuriu.

Ascult.
Nu mai cântă voci
În radiouri.
De când vorbești,
Muzica explodează
Direct
Din inimă
Sub forma buzelor tale
Seara,
Când,
Din cuvinte aprinse
Cresc suflete,
Așa cum
Înainte
Se strângea bucuria
Pe-un portativ
Ascendent.

Simt.
Nu mai bate inima
În ritm învățat.
De când mă apropii,
Pulsul crește
În piele
Sub forma îmbrățișării tale,
În fiecare moment,
Când,
Din emoții abia cunoscute,
Se conturează un om
În două trupuri,
Așa cum,
Demult,
Se pliau povești
Pe zâmbete de copii
Fără pată.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s