Pauză:
Între două cuvinte-ntâmplate
Între două vise mate,
Odată furate.
Între două buze albastre
Unind drumurile noastre,
Pe astre.
Între ziua de azi și ziua de ieri,
Între distanțe și apropieri
Sau între tăceri.
Pauză:
Între pașii mei și urmele tale,
Pulsând emoții abisale,
Marginale.
Între bătăi de inimi cărunte,
Rupând din ritm la două secunde,
Mai scurte.
Între sufletul meu și iubirile vechi
Sau între două zâmbete perechi,
Între gândul meu, ciobit pe o parte
Și gândul tău, umplut peste noapte,
Între povara mea, ascunsă pe gene,
Și-atâtea vieți deodată eterogene,
Între trecuturi
Și începuturi,
Între nopți,
Pe roți,
Între mine
Și tine.
Pauză…
Că punctu-i
Defunct!
DA
Un da absolut:).
absolut da:)
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii unei gări.
Când te citesc nu respir
Înțelesul de frică să nu îl deșir
Mi-ar fi greu apoi să-l mai strâng
Fir subțire de aur poleind fiecare cuvânt.
Iti invidiez rima:)!
Si-ti multumesc din suflet, pentru gandul bun!
Îți devorez metafora 🙂
:”> ma onorezi!
Mă plec în fața gândurilor voastre Domniță !
Ma inclin!
Surperba! Iti iubesc poezia!
🙂 Multumesc. Imi spui frumos tu, despre toate…
Pentru mine timpul s-a oprit in loc, cat am “savurat” cele doua creatii. Multumesc!
Eu iti multumesc:) Pentru mine timpul trece mai frumos datorita tie, azi.