E simplu:
Ca un nod strâns de 10 ori
În jurul propriei esențe,
Ca o vorbă disecată în litere
Și ecouri,
Ca un drum copleșit de praf
Și curburi aleatorii
Peste inimi stoarse
Și gânduri înghesuite
Pe pervaz.
E simplu:
Ca o mână pliată incomod
Pe o mână închisă,
Ca o ploaie înecând suflete
Fără motiv,
Ca un soare arzând începuturi
Pe fileu de sfârșituri,
Ca buzele tale
Căutând conținuturi
Și subtanțe
La suprafață.
Chgabriela's Blog 