Mai taie din umbră!
Se strânge pe casă,
Pe geamuri
Și pe obrajii cărunți
De zăpadă.
Și nu-i păcat
Să fie întuneric în casă
Și-n privire
Când e lumină-afară?
Mai taie din stâncă!
Se-adună pe drumuri,
Pe suflet
Și pe buzele tăcute
De frig.
Și nu-i păcat
Să fie greu în inimi
Și-n cuvinte
Când e frumos afară?
Mai taie din tine!
Te cauți în oameni,
Pe drumuri
Și-n gândurile aspre
De-orgolii.
Și nu-i păcat
Să fii prea mult în mine
Și-n cuvinte
Când e primăvară
Afară?
Chgabriela's Blog 
Cu certitudine cea mai frumoasă poezie pe care am citit-o astăzi.
Multumesc! Ma bucur mult:)