Se răzvrătește un rotund
De 3 zile încoace.
I s-au subțiat liniile curbe
Și-i cresc din timp
Colțuri imperfecte.
Distras,
Acum își cere infinitul
Unei linii continue,
În amintirea celui care-a fost.
Și-și rumegă din colțuri,
Șlefuindu-le,
Căutându-și o ramă fixă,
Rotundă,
În care să-și vindece plinul
De colțuri și
De tine.
arma-mar(a)-rama cuvantata pe inceput de weekend cu incarcaturi destule. fain sa-ti fie! 🙂
Multumesc! Sa fie fain si in “rama” ta!