Se scurg căinți în ploaie,
Pe pervaz:
Picături fără sunet,
Ca vorbele tale nespuse –
Dinadins.
Se-aprind povești în ploaie,
Pe obraji:
O muzică surdă,
Ca vântul în frunze –
Străpuns.
Se roagă buze-n ploaie,
Pe litere:
Șoapte stinse-n păr
Ca teama în lacrimi –
Aride.
Se-ascund iubiri în ploaie,
Pe mâini:
Degete curbate
Ca sufletu-n doruri –
Sfârșit.
saptamana care incepe chiar asa cu ceva stropi, si-ntr-a randurilor tale poezie si-n viata traita, chiar-chiar.
ca sa vezi unde poate ajunge intuitia prin creatie! 🙂
seara plina de momente faine! 🙂
De-ar fi… ca inca nu-mi surade seara… Multumesc!
Uneori imi place ploaia, ascunde bine .
Mie imi place cand ploua doar afara:)
iubesc ploaia…imi place foarte mult sa ma plimb prin ea:X:X
Si mie imi place:) Are ceva numai al ei:P
sacralitatea ploii este exceptionala
🙂 Asa e…