Vocea cunoașterii – Don Miguel Ruiz


Îmi plac mult cărțile care mi se împrumută. Au pe pagini amprente de ochi cunoscuți și praf subiectiv pe litere. Le deschid altfel, le citesc repede, dintr-o „datorie” de om mare, care nu se vrea întârziind, ci doar bucurându-se de momentul posibil, de drag.

Din nou Ruiz. Într-un stil deja cunoscut, al revelației „frumuseții” și „perfecțiunii” vieții, ne povestește despre cum, de fapt, fiecare își construiește povestea vieții personal, trasând obstacole sau depășindu-le, având încredere sau căzând, înmulțind din credință sau… renunțând. Cunoștințe de altfel clasice, dar desenate de Ruiz într-un mod personal și simplu, comod citirii aproape fără vârstă.

Și totuși, rândurile îmi sunt străine… Colorate în revelație și absolut – al vieții, al credinței, al iubirii, Ruiz vorbește aproape utopic, poate încercând ca, prin extremă, să ne țintească visul un pic mai sus decât media resemnată. Da, iubirea e veșnică, totală, omniprezentă. Da, viața e un dar, unul neprețuit și absolut, pe care nu trebuie să-l risipim în banalitate. Da, credința adevărată mută munții, ai neîncrederii, ai obstacolelor, ai piedicilor, ai neputinței. Dar nu, nu putem filtra totul prin emoții, deși autentice, nu putem renunța la cunoștințe, la conștiință, la minte, la bagaj. Nu putem renunța la trecut, ci trebuie să învățăm din el. Nu putem trăi iubirea singuri, deși e pretutindeni.

Șirul întrebărilor mele continuă iar răspunsurile scad din generalitate. Pentru că drumul meu se vrea uman, personal, cu vis și întâmplare, niciodată egoist, niciodată singur.

Ruiz ne arată o cale. A lui:

  • Umanitatea nu reprezintă decât o singură ființă vie.
  • Dacă cineva ne spune o minciună și noi o acceptăm, aceasta se înrădăcinează în mintea noastră. Ea prinde puteri și începe să crească la fel ca un copac care se hrănește din sol.
  • Tot ceea ce spunem și tot ceea ce facem împotriva propriei noastre ființe reprezintă un păcat.
  • Dacă nu sunteți capabili de iubire, acest lucru se datorează faptului că acea voce (interioară) nu vă lasă să iubiți.
  • Oamenii au ajuns chiar să se distrugă reciproc de dragul minciunilor în care cred.
  • Știi, foarte mulți oameni cred că în univers există un mare conflict între bine și rău. Ei bine, acest lucru pur și simplu nu este adevărat. Există într-adevăr un asemenea conflict, dar el are loc numai în interiorul minții umane, nu și la nivelul universului.
  • Adevăratul conflict din mintea noastră este între adevăr și neadevăr, între adevăr și minciună. Binele și răul nu sunt altceva decât rezultatul acestui conflict. Rezultatul credinței în adevăr este bunătatea, iubirea, fericirea.
  • Universul este ceva simplu, la fel ca este sau nu este, dar oamenii obișnuiesc să complice totul.
  • Prima minciună în care crezi este aceea că nu ești:nu ești așa cum ar trebui să fii, că nu ești suficient de bun, că nu ești perfect.
  • Toată lumea caută o imagine a perfecțiunii pe care nu o va putea atinge niciodată.
  • Tot ceea ce ai învățat la școală, tot ce știi la ora actuală despre viață, nu este altceva decât cunoaștere. De unde știi tu dacă ceea ce ai învățat este adevărat sau nu?
  • Adevărul este că nu ai nici cea mai mică idee despre cine ești în realitate. În schimb, ai o grămadă de idei despre cine nu ești.
  • Puterea omului este dată de credința sa.
  • Dacă nu ai nici cea mai mică îndoială în legătură cu ceea ce crezi, acea idee devine pentru tine adevărul, chiar dacă este minciună.
  • Credința ta este atât de puternică încât în cazul în care cu adevărat că nu ești suficient de bun, atunci nu ești suficient de bun.
  • Oamenii cred în tot felul de minciuni, într-o manieră colectivă.
  • Adevărul trebuie experimentat. Oamenii simt nevoia să descrie, să explice, să exprime ceea ce percep, dar atunci când experimentezi adevărul nu există cuvinte care să-l exprime.
  • Orice om este un povestitor, ceea ce înseamnă că orice om este un artist. Ceea ce face Picasso cu culorile, oamenii obișnuiți fac cu cuvintele lor.
  • Orice om își creează propria poveste, un punct de vedere personal și unic.
  • Dacă depinzi de cineva care să-ți spună cât de bun ești, acesta poate face ce vrea din tine.
  • Dumnezeu creează ceea ce este real, iar eu creez o realitate virtuală în interiorul minții mele.
  • Orice om este un artist, iar arta supremă este expresia frumuseții sufletului nostru.
  • Există însă două feluri de artiști: unii care își creează povestea vieții fără a fi lucizi și alții care își descoperă conștiința de sine și își creează povestea vieții plini de iubire și în spiritul adevărului.
  • Povestea fiecăruia este propria sa realitate, o realitate virtuală care este adevărată numai pentru el, cel care a creat-o.
  • Orice minte este un univers.
  • Orice om are nevoia de a cunoaște, chiar dacă ceea ce cunoaștem nu este adevărul.
  • În povestea mea, tu vei întotdeauna un erou secundar, creat de mine însumi și cu care interacționez. Tu proiectezi asupra mea ceea ce dorești să cred despre tine, iar eu modific această percepție în funcție de ceea ce cred eu despre tine.
  • Din păcate, majoritatea oamenilor încearcă să îi facă pe cei din jur să se integreze în imaginile și rolurile pe care le-au creat pentru ei în poveștile lor.
  • Dacă altcineva încearcă să vă rescrie povestea, înseamnă că nu vă respectă.
  • Respectul se naște direct din iubire.
  • Efectele se țin în lanț, după modelul bulgărelui de zăpadă: dacă ne schimbăm pe noi înșine, tot ceea ce ne înconjoară se schimbă.
  • În fiecare zi ne rescriem povestea personală.
  • Dacă povestim o întâmplare care s-a petrecut pe vremea când eram copil, tatăl, mama și frații noștri vor avea povești diferite în legătură cu ea. Explicația acestui lucru este simplă: noi nu împărtășim împreună decât cadrul general al visului.
  • Fiecare are dreptate, dar din perspectiva propriei sale povești personale.
  • Vocea cunoașterii din mintea noastră începe să caute argumente, încercând să demonstreze că numai noi avem dreptate.
  • Fiecare om este un povestitor și fiecare distorsionează adevărul.
  • Un alt motiv pentru care simțim nevoia să ascultăm poveștile celor din jur este acela al comparației. Suntem artiști și simțim nevoia să ne comparăm arta cu a altora.
  • Povestea are o voce prin care se exprimă – o voce cât se poate de puternică, dar pe care numai noi o putem auzi.
  • Adevărul nu poate fi decât cunoscut sau simțit.
  • Simplul fapt că auziți în mintea voastră o voce nu înseamnă în mod automat că aceasta rostește adevărul. Dacă nu veți crede această voce, ea nu va avea putere asupra voastră.
  • De câte ori nu ați spus da, deși ați fi vrut să spuneți nu, din cauza ei? Sau invers, de câte ori nu v-a spus să spuneți nu, deși în realitate ați fi vrut să spuneți da?
  • De câte ori nu ați ratat ocazia de a face ceea ce doreați cu adevărat în viața dumneavoastră din cauza fricii, ca o reacție la vocea din mintea dumneavoastră?
  • Ori de câte ori o idee ne captează atenția, povestea noastră se îndreaptă în direcția respectivă. Apoi ne duce în altă parte, și tot așa, rătăcind fără nici o busolă.
  • Nu credeți ceea ce spuneți. În schimb, păstrați-vă mintea, dar mai ales inima, deschisă.
  • Credința în propriile minciuni ne face să ne simțim în siguranță.
  • Nu credeți nici pe altcineva.
  • Învățați în schimb să ascultați fără a judeca.
  • Adevărul supraviețuiește cu ușurință scepticismului. El rămâne valabil și se impune chiar dacă nu crezi de la început în el. Aceasta este marea frumusețe a adevărului. El nu are nevoie de spectatori care să-l aplaude. Rămâne adevărat chiar dacă nimeni nu crede în el.
  • Nu același lucru este valabil însă și în ceea ce privește minciunile. Acestea nu pot exista decât dacă credem în ele.
  • Dacă sunteți de acord cu minciuna atât de comună potrivit căreia: „Nu merit”, aceasta va trăi în mintea dumneavoastră tocmai pentru că credeți în ea. Chiar dacă alții vă spun că sunteți un om minunat, nu îl credeți, pentru că ați acceptat cu mult timp în urmă să credeți contrariul.
  • Dacă simțiți că nu meritați iubirea, deși aceasta se află în fața dumneavoastră, nu o veți primi, dar nu pentru că ea nu vi se dăruiește, ci pentru că sunteți prea orb pentru a o accepta.
  • Omul nu vede decât ceea ce vrea să vadă și nu aude decât ceea ce vrea să audă.
  • Orice emoție pe care o simțim este reală, este autentică, este. (…) orice emoție se naște direct din spirit, din integritatea noastră, fiind absolut autentică.
  • Cunoașterea îi transformă pe oameni în victime. Dacă facem o greșeală în fața altcuiva, încercăm întodeauna s-o justificăm, pentru a ne apăra imaginea  pe care încercăm să o proiectăm în afară.
  • Vocea cunoașterii ne repetă la infinit ceea ce am făcut.
  • Ura este absolut normală; ea reprezintă o reacție la ceea ce credem. Dacă schimbăm convingerea, ura se va transforma în iubire.
  • Noi înșine ne facem mult mai mult rău decât cei din jur.
  • Ori de câte ori ne mințim singuri, noi ne auto-abuzăm.
  • Orice om se teme că ceva din interiorul lui va ieși la iveală și va distruge totul în cale.
  • Nu trebuie să aduci iubirea în viața ta. Ea reprezintă însăși natura noastră. Înainte de a învăța să vorbim, iubirea reprezintă principala emoție pe care o simțim.
  • Exprimarea iubirii este cel mai natural lucru din lume. Din păcate, pe măsură ce creștem, noi învățăm să ne reprimăm iubirea.
  • Iubirea te face întotdeauna să te simți puternic; egosimul te face să te simți slab. Iubirea nu poate răni pe nimeni. Teama, egoismul, dorința de a-i controla pe ceilalți – acestea rănesc.
  • Luciditatea permite regăsirea unei puteri minunate, la care oamenii au renunțat cu mult timp în urmă: credința.
  • Credința e forța care se naște din integritatea noastră.
  • Cuvântul creează în mintea noastră imagini ale unor obiecte, dar și concepte complexe. Poate evoca sentimente. În final, creează toate convingerile pe care le stocăm în subconștientul nostru.
  • Conceptele devin vii numai datorită credinței pe care o investim în ele.
  • Minciunile ne orbesc credința, puterea noastră de creație.
  • Este foarte important să înțelegem că putem fi orice dorim să fim, căci noi suntem artistul, iar viața noastră este propria noastră creație. Este povestea inventată de noi, o comedie sau o dramă. Ea se schimbă oricum; de ce nu ne-am implica atunci pentru a o schimba așa cum dorim noi?
  • Practica este cea care creează maeștrii.
  • Viața este un etern prezent, căci forța vieții nu creează decât în clipa prezentă. Ea transformă totul chiar acum.
  • Fii impecabil în ceea ce spui, nu interpreta realitatea într-o manieră personală, nu face presupuneri și fă întotdeauna tot ce îți stă în puteri.
  • Spiritul dumneavoastră vă spune exact ceea ce îmi spune mie spiritul, căci adevărul se rezumă întotdeauna la bunul simț.
  • Tot ceea ce faci împotriva ta este un păcat.
  • Atunci când crede în minciuni, omul folosește puterea cuvântului împotriva propriei sale ființe. Dacă ești de părere că nimeni nu te place, că nimeni nu te înțelege, că nu vei reuși niciodată, nu faci altceva decât să te folosești de puterea cuvântului pentru a-ți face singur rău.
  • Renunțarea la a mai lua lucrurile într-o manieră personală vă conferă imunitate în fața otrăvurilor emoționale care vă pot afecta relațiile interumane.
  • Singura cale de a fi fericit este aceea de a crea o poveste în care să fii fericit.
  • Noi nu putem controla evenimentele din jurul nostru, dar putem controla felul în care relatăm povestea.
  • Cea mai mare parte a visului nostru este bazată pe presupuneri, care creează o lume iluzorie, complet falsă, dar în care noi credem.
  • Fă întotdeauna tot ce-ți stă în puteri. Atunci când faci tot ce îți stă în puteri nu-i mai dai vocii cunoașterii ocazia să te critice.
  • Când faci tot ce-ți stă în puteri, ești eficient și activ. Mai mult decât atât, înseamnă să faci ce-ți place cu adevărat, care te face fericit. Faci ceea ce faci pentru că vrei, nu pentru că așa trebuie.
  • Atunci când faci ce știi mai bine mintea se oprește, iar spiritul învie.
  • Atunci când nu acționezi, mintea se simte obligată să facă ceva, iar acest lucru reprezintă o invitație deschisă adresată vocea cunoașterii să ia cuvântul. Când ești absorbit în ceea ce faci, mintea nu mai apucă să spună ceva.
  • Atunci când creezi, vocea cunoașterii nu este prezentă, chiar dacă te folosești de cuvinte în arta ta. Dacă scrii un poem, nu te gândești la cuvintele pe care le folosești, ci la emoțiile pe care dorești să le exprimi. Cuvintele nu sunt decât un instrument, un cod de care te folosești pentru a te exprima.
  • A face tot ceea ce-ți stă în puteri înseamnă a avea încredere în tine însuți și în actul creator, care reprezintă forța vieții.
  • În momentele cele mai fericite din viața noastră, noi acționăm ca niște copii – ne jucăm. Dar vocea intervine imediat și ne șoptește la ureche: „După părerea mea, e prea frumos ca să fie adevărat. Eu zic să revii cu picioarele pe pământ și să te reintegrezi în realitate”. Iar realitatea este că vocea cunoașterii nu vorbește de altceva decât de suferință.
  • Scrieți-vă povestea cu iubire.
  • Dacă relația cu tine însuți este excelentă, toate celelalte relații cu oamenii se îmbunătățesc automat. Dar trebuie neapărat să începi cu tine însuți.
  • Natura noastră este aceea de a iubi.
  • Noi proiectăm asupra celorlalți numai ce simțim față de noi înșine.
  • Este imposibil să îți respecți partenerul când nu te respecți pe tine însuți, când te simți nedemn și bun de nimic.
  • Cea mai frumoasă poveste de iubire începe întotdeauna cu tine însuți.
  • Nu putem dărui decât ceea ce avem și nu putem comunica decât ceea ce cunoaștem.
  • O relație nu are nevoie de prea multe cuvinte. Atunci când ne împărțim timpul cu altcineva, adevărata comunicare care contează este cea a sentimentelor, nu cea prin cuvinte.
  • A experimenta iubirea înseamnă a-L experimenta pe Dumnezeu.
  • Iubirea nu trebuie căutată. Ea este chiar aici, căci Dumnezeu este pretutindeni.
  • Tot ceea ce căutăm în afară se află deja în noi.
  • Atunci când mori, renunți la toate. Dacă îți vei trăi viața ca și cum ai pierdut totul, vei retrăi acea experiență.
  • Viața este forța pe care ne-a dăruit-o Dumnezeu pentru a crea în fiecare clipă.
  • Nu poți transmite adevărul și minciuna în același timp.
  • Atunci când ești îndrăgostit, vezi tot prin ochii iubirii.

11 thoughts on “Vocea cunoașterii – Don Miguel Ruiz

  1. Cartile omului asta sunt pline, si totusi… greu de citit dintr-o suflare. Intr-adevar, singura cale de a fi fericit este aceea de a crea o poveste în care să fii fericit. Iar fericirea deplina este doar atunci cand intalnesti un om care sa-ti inteleaga, cunoasca si impartasi povestea!

  2. Sunt multe sfaturi utile aici…deja insirate. La fel sunt fraze ce mi se par gresite sau macar impotriva firii mele… Eu mai pun o singura picatura in marea asta de sfaturi utile/neutile dupa firea fiecaruia:
    Scrieti-va (literalmente) povestea (de iubire)(pentru voi). Eu citind acum ce scriam cu multi ani in urma , parca citesc inscrisuri ale unui strain. Este o traire faina si vad cat ma schimb. Pana acum nu am de reprosat scriitorului🙂 ..si asta pentru ca in perioada in care as avea de reprosat nu am mai scris…de unde vine acum o revelatie : Scrisul ma clarifica, decanta si curata. Ma pregatea mai bine pentru dorintele, aspiratiile si fericirile mele. Ma reseta ca sa incep fiecare zi cu memoria libera , aproape fara ganduri parazite (mici, sacaitoare, neimportante). Am sa reincep.

  3. Superbe gânduri, excelent şi trebuie pus în practică. Eu în fiecare zi aleg să fiu fericită şi în majoritatea timpului sunt, deci reuşesc ce îmi propun. Asta nu înseamnă că n-am avut perioade grele, când să gândesc îmi era greu, am trecut peste. Important este să iubim oamenii din jur şi vom fi înconjuraţi de iubire, de prieteni. Felul în care spunem povestea este important, poate schimba felul nostru de a gândi despre evenimente, despre sentimente. Dacă insistăm în neguri, în defecte, vom fi întotdeauna foarte conştienţi de ele şi vom uita esenţialul, vom pierde tot ce e frumos şi bun🙂 Mulţumesc mult pentru acest articol. Foarte tare mi-a plăcut. Cred că voi reveni, ca să recitesc un timp din acest articol. Foarte bun.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s