Cercul



Aș împărți cu tine un cerc…
Îmi tot iese în cale:
Cu captele lipite,
Cu plinul râzând în soare,
Perfect…

L-aș cuprinde cu brațele tale…
Dar plouă acum în cerc,
Răsucind rugină roșie
Pe linia-i fără sfârșit,
Uman…

L-aș lumina cu privirea ta…
Când e întuneric și-mi chinui cercul,
Îmbiindu-te să-ți iei jumătatea
Din suflul inimii mele,
Cerșind.

Aș încălzi cercul c-un zâmbet…
Ți l-aș fura din cuvinte,
Și aș curăța cu el din rugină
Cum faci tu când mă cuprinzi,
Topind…

Aș împărți cu tine un cerc…
I-aș netezi colțurile cu suflet
Și i-aș umple temeinic
Din goluri: cu tine, cu mine,
Iubind…

Advertisement

34 thoughts on “Cercul

  1. D, gandim diferit, cu prejudecati complexatoare.
    Spatiul nu-mi permite, dar eu vad lucrurile, ca pe o stare de spirit, precum credinciosul, pe Dumnezeu, fara sa aiba vreun element de concretete.
    Sunt opera, creatia mamei mele.Si nu vad elemente diferentiatoare.

    Madi si Onu,

    • La creatie nu sunt, intr-adevar, elemente diferentiatoare. Dar se schimba lucrurile dupa. De-am putea fi oameni, si atat, fara sa ne complicam in judecati nepotrivite, de ne-am iubi si ne-am intelege, in diferenta, chiar daca e greu sa intelegi ce nu iti seamana, n-ar mai fi nici misoginism, nici misandrie. Doar oameni care cauta, se cunosc si trec prin viata impreuna, idealist vorbind.

      Si simt nevoia sa imi cer iertare pentru ca am inceput conversatia la mine pe blog si nu unde ar fi trebuit, la sursa, sub cuvintele tale:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s