Amar…


Ți-am spus ceva. Simplu. Cu iz de „ce mai faci?”… Dar am vrut să vezi în cuvinte tot ce se poate citi printre rânduri. Pentru că nu știu să-ți spun la fel cum știu să simt.

Ți-am dedicat un vis. Natural. Ca imaginea unor mâini încâlcindu-și degetele insistent și strâns. Cu teama că dacă se desprind, nu se vor mai întâlni niciodată. Pentru că n-am învățat să te trăiesc mai mult decât în vis.

Ți-am colorat absența cu o melodie. Caldă. Se potrivea zâmbetului tău ascuns și privirii indecise. Pentru că nu știu să te cânt la fel cum știu să te ascult.

Ți-am dat din suflet începutul. Gol. Se scutura la fiecare pas de speranță și iluzie. Pentru că speram să-l scrii așa cum desenezi litere pe o hârtie, natural…

Ți-am lucrat răspunsurile-n puzzle. Silitor. Din bucăți mi-am construit propria poveste. Pentru că știi să-mi fii, chiar dacă nu ești…

Ți-am întins mâna. Virtual. Mi-ai privit degetele-n tremur și ai zâmbit. Apoi, mi-ai făcut cu mâna, respectuos, în semn de „noapte bună”. Pentru că nu știi ce gust are așteptarea…

Josh Groban – If I walk away

24 thoughts on “Amar…

  1. Asteptarea are iz de durere simtita in rarunchi. Ea sfarseste in rabdare si bucuria intelegerii ei…a asteptarii, ca a meritat traita cu adevarat!

  2. puternic si amarui suna deviza comerciala a berii aceleia promovata de cei doi pufosi nerasi la tv…
    acum, neasociind absolut deloc, nici discursiv, nici senzorial amarul cu amaruiul, frumos descrii o poveste cu talc!🙂

      • si starea de latenta e una constanta, inofensiva emotional. doar ca vointa joaca si ea un rol de luat in seama cata vreme e dublata de incredere, speranta.
        inteleg profunzimea multumirii venite de la tine si fara a ma hazarda in presupuneri nejustificate zic asa: suflet nu echivaleaza musai pentru tine cu alte 21 grame in plus, este?

  3. amar si dulce pe buze ea duce, iluzii ascunse-n visare, dorinte nemarturisite in cuvinte, rasfrante note muzicale, petale cazute din cer pe carare; dorurile tale toate copila nu le-nchide intr-o carte, nu le ascunde in noapte, ridica-te din soapte spre zorii zile luminate, curate si va fi bine …, asculta-ma pe mine, iar de nu vrei asculta primavara ce-ntotdeauna vine …

    • simte-te libera! nu obigata …🙂 in unele zile sunt una cu vantul primavaratec ce scutura crengutele de pomi, trezindu-le …; si stiu ca ai aleei pe care umbli in plimbare si-ti voi iesi in cale in adiere, in cantec de pasarele, ori in mugurii ce-mbobocesc, graunte de viata pe lastare privind spre soare …

      o zi minunata in fiecare zi! asemeni iti doresc si multumesc🙂

      • Obligata e mult spus:) Dar suna bine in fraza, pentru ca ai scris atat de frumos incat nu se poate sa nu observ…

        Sa fie zilele minunate tot timpul! Si multumesc din nou!

        E frumos cand adii pe paginile mele:)

  4. ….Şi uite aşa ai desenat un vis în cuvinte…dacă închid ochii simt cum toată primăvara asta fierbinte-mi arde tâmpla de dorul ei, cum renaşte dintre cuvinte şi se ridică aşa cum doar în vis o pot avea….
    când ne-am născut se spune că toţi suntem ursiţi şi primim un dar….pare-se că ai ştiut să-l împărtăşeşti….sper ca, cuvintele mele să nu creeze comfuzie…suntem oameni simpli….

    • Nu e deloc confuzie. Inteleg, atat cat pot fi cuvintele intelese:) Suntem oameni simpli cu idei incurcate, cred… Asa ca iti doresc sa-ti fie dorul si asteptarea rasplatite…

      Primavara frumoasa:)

  5. scuză-mi greşala din primul post….mi-a sărit ca o bârnă în ochi.
    nu e vorba de dor, răbdare şi aşteptare…doar de modul în care tu gâdili pe sub cuvinte….calde, senine…ehhh. şi faptul că…sunt toate!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s