Portocale!


Îmi intră în pori cu insistență, îmi desfundă nările adormite de vineri seara, îmi amețește gândurile deja încărcate de Blue October și Yan Tiersen și răspândite în emoții: mirosul de portocală dulce și gustul amar de coajă aprinsă care de fiecare dată intră și sub unghii când o desfaci.

Mă poartă cu gândul la Crăciun și la pisica lungită leneș sub brad, torcând a căldură și a alint. Îmi usucă buzele arse de sete și îmi alină papilele gustative păstrate crud pentru desertul de seară.

Îmi luminează aria vizuală în culoare și energie, îmi agață ochii și-i ațintește spre strălucirea vie a fructului perfect rotund, rupt cu neîndemânare în felii inegale, cu iz de amintire și cu urme de Moș Nicolae în ghetuțele lustruite.

Îmi întoarce cuvintele, și le dedică total și egoist, fără scăpare, și le închide în cercul ei dedicat și singur, fără alunecare în alte arii altădată de interes. Cuvinte seci, redundante și fără ecou: Portocală… Portocală… Portocală…

– Gabi, asta e tortură! Mai vii odată cu portocalele alea de la Carrefour?

2 thoughts on “Portocale!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s